România a redus decesele rutiere cu 30%, dar rămâne aproape de vârful UE
17 noiembrie 2026 · 6 min de citire · Redacția CautiMasina.ro Adaugă ca sursă preferată
în Google News

România a înregistrat în 2025 o scădere de 30% a numărului de persoane decedate în accidente rutiere față de 2019, cea mai bună evoluție dintre statele aflate încă în partea de sus a clasamentului european. Același tabel al Comisiei Europene arată însă 68 de decese la un milion de locuitori, față de media UE de 43. Numai Bulgaria, cu 71, a avut o rată mai mare, iar Croația a urmat România cu 67.
Cele două informații nu se contrazic. România a pornit de la un nivel foarte ridicat și a redus numărul victimelor mai repede decât media europeană, dar diferența inițială nu a fost încă recuperată. Datele publicate la 27 octombrie 2026 permit separarea progresului real de poziția actuală, înaintea Conferinței UE pentru Siguranță Rutieră programate la Bruxelles pe 23 noiembrie.
Ce arată cifrele pentru 2025
Comisia Europeană a raportat 19.350 de decese rutiere în cele 27 de state membre în 2025. Totalul a scăzut cu 3% față de 2024 și cu 15% față de 2019. Pentru România, tabelul european indică 1.296 de persoane decedate, cu 12% mai puține decât în 2024 și cu 30% mai puține decât în 2019.
Raportarea la populație schimbă perspectiva. Cele 68 de decese la un milion de locuitori din România sunt cu aproximativ 58% peste media UE de 43. La capătul opus, Suedia a avut 19, iar Danemarca 24. Diferențele nu pot fi explicate printr-un singur tip de mașină, o singură abatere sau o singură categorie de drum.
Tabelul european folosește numărul absolut pentru calculul variațiilor procentuale și populația Eurostat pentru rata la un milion de locuitori. De aceea, o țară poate progresa mult față de propriul an de referință și poate rămâne, în același timp, mult peste media Uniunii.
De ce România apare totuși printre țările „pe traiectorie”
Ținta europeană și cea din Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră sunt reducerea la jumătate, până în 2030, a deceselor și rănirilor grave față de 2019. Comisia consideră că numai cinci state sunt în prezent pe traiectoria necesară pentru reducerea de 50% a deceselor: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Polonia și România.
Aceasta este o evaluare a ritmului, nu o constatare că obiectivul a fost deja atins. Procentele rotunjite din tabel arată dimensiunea efortului rămas. Dacă 1.296 reprezintă o reducere de aproximativ 30% față de 2019, nivelul de referință a fost de circa 1.850 de decese, iar înjumătățirea ar însemna aproximativ 925. România mai trebuie, așadar, să coboare cu aproximativ 370 de decese față de nivelul din 2025. Calculul este orientativ deoarece procentele publicate de Comisie sunt rotunjite.
MAI a făcut aceeași delimitare în prezentarea din martie 2026. Numărul accidentelor grave scăzuse deja cu 60% față de 2019, dar decesele scăzuseră cu 30%. Reducerea frecvenței evenimentelor clasificate drept grave nu garantează automat o reducere identică a victimelor, deoarece consecințele depind de viteză, tipul impactului, protecția participanților și timpul intervenției.
De ce apar 1.293 de decese la MAI și 1.296 în tabelul UE
MAI a comunicat în martie 1.293 de persoane decedate în accidente rutiere în 2025, cu 185 mai puține decât în 2024. Tabelul publicat ulterior de Comisia Europeană indică 1.296, o diferență de trei cazuri.
Această diferență trebuie păstrată vizibilă, nu rezolvată prin alegerea cifrei mai convenabile. Comisia precizează că pentru România a folosit o sursă națională, iar unele valori din tabel pot rămâne provizorii și pot fi revizuite. Închiderea dosarelor statistice, validarea între instituții și momentul extragerii datelor pot modifica un total mic fără să schimbe concluzia: rata publicată pentru România rămâne 68 la un milion, iar scăderea față de 2019 rămâne 30% în seria europeană.
Pentru comparația între state este corect să fie folosită seria Comisiei, construită cu aceeași metodă și aceeași populație de referință. Pentru descrierea activității Poliției și a cauzelor administrative din România, sursa directă rămâne MAI.
Ce probleme indică sursele românești și europene
Raportul Comisiei dedicat României, publicat în februarie 2026 pe baza datelor anterioare, identifică două particularități: o pondere relativ mare a pietonilor între persoanele decedate și o pondere ridicată a deceselor produse pe drumuri urbane. Documentul cere continuarea intervențiilor asupra vitezei, infrastructurii, protecției participanților vulnerabili și aplicării regulilor.
MAI a enumerat pentru ultimii trei ani aceleași cinci cauze principale în evidența accidentelor grave: indisciplina pietonilor, viteza, indisciplina bicicliștilor, neacordarea priorității vehiculelor și neacordarea priorității pietonilor. Aceste categorii sunt clasificări folosite de Poliția Română; ele nu descriu singure toate condițiile unui accident și nu transferă automat responsabilitatea către categoria de participant numită în statistică.
Prezentarea MAI adaugă un context important pentru protecția ocupanților. La sfârșitul lui 2025 erau înregistrate peste 11,2 milioane de vehicule, 74% dintre ele având o vechime mai mare de 12 ani, iar aproximativ 40% depășind 20 de ani. Un parc îmbătrânit poate include mai multe automobile fără sisteme moderne de evitare a impactului și cu structuri proiectate după cerințe mai vechi. Cifrele nu dovedesc însă că vârsta mașinii a cauzat o anumită coliziune și nu înlocuiesc analiza infrastructurii sau a comportamentului în trafic.
Ce spune statistica și ce nu poate spune
Rata de 68 de decese la un milion de locuitori măsoară rezultatul final, nu expunerea exactă la risc. Nu arată câți kilometri s-au parcurs, pe ce tipuri de drum, cu ce vehicule sau în ce condiții meteo. Nici scăderea de 30% nu poate fi atribuită integral unei singure măsuri precum camerele e-SIGUR, noile autostrăzi sau controalele rutiere fără o evaluare separată.
Datele susțin totuși trei concluzii precise. România a înregistrat o îmbunătățire mai rapidă decât media UE față de 2019. Nivelul actual rămâne foarte ridicat în comparație cu restul Uniunii. Iar atingerea țintei din 2030 cere o nouă reducere consistentă, nu doar păstrarea rezultatului din 2025.
Pentru șofer, cifrele nu se traduc într-o promisiune că o mașină nouă elimină riscul. Un automobil cu structură bună, frânare automată și sisteme de monitorizare poate reduce probabilitatea sau severitatea unor coliziuni, dar nu compensează viteza nepotrivită, lipsa priorității ori un drum care nu separă fluxurile. La alegerea unei mașini contează rezultatul de siguranță al versiunii concrete, iar în trafic contează distanța, viteza și observarea pietonilor sau bicicliștilor înainte ca sistemele electronice să fie chemate să intervină.
Următorul reper oficial va fi raportarea preliminară pentru întregul an 2026, programată de Comisie pentru martie 2027. Datele pentru prima jumătate a lui 2026 sunt încă provizorii și supuse variațiilor sezoniere, astfel că nu trebuie transformate într-un verdict anual.
Surse
- Comisia Europeană — datele finale privind decesele rutiere din 2025, publicate la 27 octombrie 2026
- Comisia Europeană — monitorizarea progresului siguranței rutiere în România
- Ministerul Afacerilor Interne — prezentarea datelor și măsurilor de siguranță rutieră din 2026
- Comisia Europeană — Conferința UE pentru Siguranță Rutieră din 23 noiembrie 2026





