Test ADAC: frânarea automată poate rata pietoni cu haine reflectorizante. Ce trebuie să știe șoferii

Ilustrație editorială generată pentru acest articol. Scena, mașina și manechinul sunt fictive; imaginea nu documentează testul ADAC.

Un sistem de frânare automată de urgență poate recunoaște un pieton noaptea și totuși poate fi derutat de felul în care sunt dispuse elementele reflectorizante pe haine. Într-un test publicat de ADAC la 27 octombrie 2026, toate cele șase mașini au evitat coliziunea cu manechinul unui adult care purta o vestă reflectorizantă obișnuită. Rezultatele s-au schimbat când manechinul a fost îmbrăcat cu echipament de lucru cu benzi reflectorizante sau când a reprezentat un copil cu vestă și ghiozdan.

Testul nu arată că îmbrăcămintea vizibilă trebuie evitată. ADAC spune exact contrariul: vesta și materialele reflectorizante îl ajută pe șofer să observe omul mai devreme, iar acest beneficiu este mai mare decât riscul ca un asistent să reacționeze târziu. Rezultatul arată însă că AEB rămâne o plasă de siguranță, nu un înlocuitor pentru atenție și viteză adaptată vizibilității.

Ce a testat ADAC și ce mașini au participat

ADAC a folosit șase modele actuale, cu arhitecturi diferite ale sistemelor de asistență:

• Mercedes-Benz CLA, cu cameră și radar;
• Dacia Duster și Tesla Model Y, cu sisteme bazate numai pe camere;
• Hyundai Tucson și Opel Astra Sports Tourer;
• BYD Seal, cu cameră și radar.

Încercările au fost făcute noaptea, cu trei tipuri de manechin: un adult cu vestă reflectorizantă convențională, un adult cu îmbrăcăminte de intervenție sau de lucru standardizată și un copil cu ghiozdan. În cazul copilului, comportamentul sistemelor a fost verificat atât cu haine închise la culoare, cât și cu elemente reflectorizante.

ADAC avertizează că rezultatele celor șase mașini nu pot fi transformate într-un clasament. Pentru fiecare automobil a fost stabilită o viteză de referință individuală, după o metodă inspirată de testele nocturne Euro NCAP. Comparația utilă este între scenariile parcurse de aceeași mașină, nu între două modele testate la viteze diferite.

Vesta obișnuită a fost recunoscută; alte configurații au creat probleme

În scenariul cu adultul care purta o vestă reflectorizantă obișnuită, toate mașinile au recunoscut manechinul și au evitat impactul. ADAC notează că vesta nu a afectat reacția sistemelor în această configurație.

Manechinul cu îmbrăcăminte de lucru a produs rezultate mult mai slabe. Aproape toate sistemele l-au detectat prea târziu sau nu l-au clasificat corect, astfel încât nu au mai putut opri mașina înainte de punctul de impact. Acest tip de echipament este folosit de lucrători rutieri, echipe de intervenție, polițiști sau personal de asistență tehnică, tocmai pentru a fi ușor de văzut de oameni.

Diferența a apărut și la manechinul de copil. Toate mașinile au recunoscut copilul îmbrăcat în haine închise și au inițiat frânarea. Când același scenariu a inclus haine reflectorizante și ghiozdan, aproape toate sistemele au frânat prea târziu sau nu au frânat. ADAC consideră că reflexiile poziționate jos pot perturba clasificarea formei umane.

Mercedes-Benz CLA a fost singurul model care nu a fost derutat în scenariul copilului cu elemente reflectorizante. Nici acesta nu a trecut fără probleme proba adultului în echipament de lucru: avertizarea a venit târziu, iar frânarea parțială nu a eliminat complet riscul de impact.

De ce radarul și camera nu garantează același rezultat

Lista mașinilor include atât sisteme exclusiv cu cameră, cât și combinații cameră-radar. Problemele au apărut în ambele grupuri. Din acest motiv, ADAC leagă rezultatul mai ales de clasificarea software a obiectului, nu de simpla prezență sau absență a unui anumit senzor.

Camera trebuie să distingă silueta și să o încadreze într-o categorie relevantă, iar sistemul trebuie să estimeze traiectoria și probabilitatea unei coliziuni. Zonele foarte luminoase produse de materialul reflectorizant pot modifica aspectul conturului în imagine. Radarul oferă informații despre distanță și mișcare, dar nu elimină automat o clasificare greșită în fuziunea datelor.

ADAC spune că o îmbunătățire ar putea fi posibilă inclusiv prin actualizare software la unele mașini deja vândute. Aceasta este o posibilitate tehnică indicată de organizație, nu confirmarea că fiecare dintre cele șase modele va primi o actualizare sau că toate versiunile lor au aceeași calibrare.

AEB este obligatoriu pe mașinile noi, dar are limite de funcționare

Regulamentul general de siguranță al Uniunii Europene cere frânare automată avansată cu detectarea automobilelor, pietonilor și bicicliștilor pe toate autoturismele noi vândute în UE din 7 iulie 2024. Obligația stabilește existența și omologarea funcției; nu înseamnă că sistemul poate evita orice coliziune, la orice viteză și în orice condiții.

Euro NCAP testează AEB cu detectarea pietonilor și pe timp de noapte din 2016. Protocoalele 2026 au extins scenariile de evitare a accidentelor pentru a acoperi mai bine situațiile reale cu pietoni, bicicliști și vehicule pe două roți. Potrivit ADAC, variația tipului de îmbrăcăminte nu face încă parte din aceste probe.

Un al doilea test ADAC din aprilie 2026 a arătat o altă limită. Șase automobile au fost încercate la 30 km/h într-o hală unde puteau fi repetate condiții de ploaie puternică și ceață. Niciun sistem nu a rezolvat toate scenariile, iar ceața densă a produs cele mai multe ratări. Cele două teste nu sunt direct comparabile, dar ajung la aceeași concluzie practică: performanța obținută într-o probă standard nu acoperă toate combinațiile întâlnite pe drum.

Ce poate verifica proprietarul unei mașini cu AEB

Prezența unei pictograme sau a funcției în lista de dotări nu dovedește că sistemul este activ și calibrat corect. Manualul mașinii precizează intervalul de viteze, tipurile de obstacole recunoscute și condițiile în care funcția poate fi limitată ori dezactivată.

După înlocuirea parbrizului, o reparație frontală sau o intervenție la suspensie și geometrie, întreabă atelierul dacă producătorul cere calibrarea camerei ori a radarului. Verifică și mesajele din bord. O avertizare despre cameră obstrucționată, vizibilitate redusă sau asistent indisponibil nu trebuie tratată ca un mesaj fără consecințe.

Păstrează curate zona camerei de lângă oglinda interioară și suprafața senzorului radar indicată de producător. Gheața, noroiul, zăpada și condensul pot limita detecția. Nu încerca însă o demonstrație cu o persoană, un carton sau o mașină oprită pe drum public. Un test relevant are nevoie de ținte deformabile, pistă controlată și procedură repetabilă.

Noaptea, șoferul trebuie să poată opri în distanța pe care o vede liberă. Hainele reflectorizante rămân recomandate pietonilor și persoanelor care lucrează lângă trafic. Pentru cel de la volan, concluzia testului este mai simplă: dacă farurile arată o siluetă, frânează și evită persoana fără să aștepți ca sistemul AEB să decidă în locul tău.

Surse

• ADAC: testul nocturn al sistemelor de frânare automată cu îmbrăcăminte reflectorizantă, 27 octombrie 2026
• ADAC: testul AEB în ploaie puternică și ceață, 14 aprilie 2026
• Comisia Europeană: echipamentele cerute prin Regulamentul general de siguranță
• Euro NCAP: schimbările protocolului de testare introduse în 2026
• Euro NCAP: protocoalele pentru protecția utilizatorilor vulnerabili ai drumului