Pașaportul bateriei devine obligatoriu în 2027: ce va putea vedea cumpărătorul unei mașini electrice

27 septembrie 2026 · 6min de citire · Redacția CautiMasina.ro

Cumpărătoare care scanează un cod QR în timpul verificării unei mașini electrice

Imagine ilustrativă generată pentru a explica verificarea digitală a unei baterii auto. Codul și interfața din imagine nu reprezintă un pașaport oficial.

Pașaportul bateriei devine obligatoriu în 2027: ce va putea vedea cumpărătorul unei mașini electrice

O mașină electrică nou introdusă pe piața Uniunii Europene după 18 februarie 2027 va trebui să aibă un pașaport electronic pentru baterie. Acesta va putea fi deschis printr-un cod QR și va reuni date despre chimia acumulatorului, capacitatea declarată, amprenta de carbon, conținutul reciclat și durata de viață estimată.

Pentru cumpărătorul unei mașini rulate, promisiunea pare simplă: scanezi codul și afli cât de bună mai este bateria. Regulamentul european este însă mai nuanțat. O parte importantă a informațiilor va fi publică, dar starea de sănătate a acumulatorului, numărul ciclurilor de încărcare și eventualele incidente nu sunt incluse automat în nivelul deschis oricui.

Regula se aplică bateriilor introduse pe piață din 18 februarie 2027

Regulamentul (UE) 2023/1542 prevede că, de la 18 februarie 2027, fiecare baterie pentru vehicul electric introdusă pe piață sau pusă în funcțiune trebuie să aibă un pașaport electronic. Aceeași obligație acoperă bateriile pentru mijloace ușoare de transport, precum bicicletele și trotinetele electrice, precum și bateriile industriale cu o capacitate mai mare de 2 kWh.

Data nu transformă retroactiv toate mașinile electrice aflate deja în circulație. Textul se referă la bateriile introduse pe piață ori puse în funcțiune de la acel moment. Regulamentul explică și că produsele aflate deja în stocul distribuitorilor înainte ca o cerință să devină aplicabilă nu trebuie să îndeplinească acea cerință.

Codul QR trebuie să fie vizibil, lizibil și durabil pe baterie. Dacă amplasarea directă nu este posibilă sau justificată, marcajul poate apărea pe ambalaj și în documentele care însoțesc bateria. Pentru acumulatorii de tracțiune, codul va conduce la un identificator unic și la pașaportul digital corespunzător.

Ce informații va putea consulta publicul

Partea publică a pașaportului descrie în primul rând modelul bateriei, nu întreaga sa istorie individuală de utilizare. Lista din anexa XIII a regulamentului include:

  • compoziția materialelor, chimia bateriei și materiile prime critice prezente;
  • informații despre amprenta de carbon, aprovizionarea responsabilă și conținutul reciclat;
  • capacitatea nominală, tensiunile minimă, nominală și maximă și puterea inițială;
  • durata de viață estimată în cicluri și testul de referință folosit;
  • pragul de capacitate la care bateria unui vehicul electric este considerată epuizată;
  • intervalul de temperatură acceptat pentru depozitare;
  • perioada garanției comerciale privind durata de viață calendaristică;
  • eficiența energetică inițială și cea măsurată la jumătatea duratei de viață în cicluri;
  • declarația UE de conformitate și informații privind prevenirea și gestionarea deșeurilor.

Aceste date permit compararea mai clară a două tehnologii și pot reduce situațiile în care specificațiile bateriei sunt greu de găsit după câțiva ani. Pașaportul trebuie să fie într-un format interoperabil, transferabil, structurat, lizibil automat și fără dependență de un singur furnizor. Accesul se face gratuit, în limitele drepturilor prevăzute pentru fiecare categorie de utilizator.

Starea reală de sănătate nu este o informație publică pentru oricine

Regulamentul separă datele publice de informațiile individuale cu acces restricționat. În această a doua categorie intră starea de sănătate a bateriei, valorile parametrilor de performanță și durabilitate, numărul ciclurilor de încărcare și descărcare, accidentele sau alte evenimente negative, temperaturile de funcționare și nivelurile de încărcare înregistrate periodic.

Pentru o baterie de vehicul electric, parametrul european folosit la determinarea stării de sănătate este „state of certified energy” (SOCE), adică raportarea energiei certificate pe care acumulatorul o mai poate furniza față de starea de referință. Datele actualizate necesare evaluării trebuie să existe în sistemul de management al bateriei, iar proprietarul legal sau o persoană care acționează în numele său are drept de acces în citire pentru evaluarea valorii reziduale și a duratei de viață rămase.

Pașaportul nu înseamnă însă că orice persoană care scanează codul într-o parcare va vedea automat SOCE, istoricul temperaturilor sau toate incidentele. Anexa XIII rezervă aceste informații persoanelor cu interes legitim, iar drepturile de acces sunt controlate. Detaliile tehnice de demontare, compoziția exactă a catodului, anodului și electrolitului ori rezultatele testelor de conformitate au, de asemenea, regim restricționat.

Ce se schimbă pentru cumpărătorul unei mașini electrice rulate

Pașaportul va aduce o bază standardizată de date pe care vânzătorul nu ar trebui să o poată rescrie după bunul plac. Operatorul responsabil are obligația ca informațiile să fie exacte, complete și actualizate, iar proiectarea sistemului trebuie să protejeze integritatea datelor și să prevină frauda.

Totuși, pașaportul nu va înlocui inspecția înainte de cumpărare. El nu garantează că mașina nu a fost avariată, nu confirmă starea suspensiei sau a sistemului de răcire și nu elimină nevoia de a verifica istoricul de service. Nici procentul afișat în bord la o încărcare completă nu este suficient pentru a măsura degradarea acumulatorului.

La achiziția unei electrice rulate, cumpărătorul ar trebui să solicite în continuare:

  • un raport de diagnoză care arată energia utilă sau SOCE, realizat de un service capabil să interpreteze datele modelului respectiv;
  • condițiile și perioada rămasă din garanția bateriei;
  • istoricul reparațiilor, al campaniilor de rechemare și al eventualelor intervenții asupra pachetului;
  • o verificare fizică a carcasei, a circuitului de răcire și a erorilor stocate;
  • confirmarea identității bateriei și a legăturii dintre codul său unic, seria mașinii și documentele prezentate.

Pașaportul va fi o sursă suplimentară de dovezi, nu un certificat automat că bateria este bună. Diferența contează mai ales când un anunț comercial folosește expresii precum „baterie impecabilă” fără să ofere o măsurătoare și un protocol de testare.

O baterie reparată sau reutilizată primește un istoric legat de cel original

Dacă o baterie este pregătită pentru reutilizare, reutilizată într-un alt scop sau refabricată, regulamentul cere un pașaport nou, legat de pașaportul ori pașapoartele acumulatorilor originali. Statutul trebuie să indice dacă bateria este originală, reutilizată, recondiționată pentru altă utilizare, refabricată sau devenită deșeu.

Această trasabilitate poate deveni importantă atât pentru valoarea unei mașini, cât și pentru evaluarea unui pachet înlocuit. Un acumulator refabricat nu este automat necorespunzător, dar cumpărătorul trebuie să știe ce a fost schimbat și cine a preluat responsabilitatea pentru actualizarea datelor. Pașaportul încetează să existe după reciclarea bateriei.

Pentru piața auto din România, efectul nu va fi vizibil peste noapte la toate vehiculele. Mașinile mai vechi vor continua să circule fără noul document, iar accesul efectiv la datele individuale va depinde și de implementarea drepturilor prevăzute de regulament. Din 2027, însă, întrebarea „unde este pașaportul bateriei?” ar trebui să intre treptat pe lista verificărilor pentru o electrică nouă și, ulterior, pentru una rulată.

Surse