Stella Li în România: BYD discută cu furnizorii, fără o fabrică anunțată
31 octombrie 2026 · 5 min de citire · Redacția CautiMasina.ro Adaugă ca sursă preferată
în Google News
Fotografie oficială BYD: instalația demonstrativă Flash Charging din Uxbridge, Regatul Unit.
Stella Li, vicepreședinta executivă BYD, a venit la București pe 30 octombrie 2026 pentru discuții despre încărcarea ultrarapidă, relațiile cu partenerii locali și posibile colaborări cu furnizorii români. Vizita nu a adus un anunț privind construirea unei fabrici de automobile în România. Pentru industrie, tema concretă este accesul eventual al companiilor locale la operațiunile europene ale grupului; pentru șoferi, este dezvoltarea infrastructurii Flash Charging.
Declarațiile au fost făcute la prima vizită oficială a Stellei Li în țară. Ziarul Financiar a relatat că reprezentanta BYD a descris colaborarea industrială drept o oportunitate de explorat. Referirea la experiența auto, profesioniștii și furnizorii din România exprimă interesul companiei, fără să stabilească beneficiari ai unor contracte sau locuri de muncă noi.
Ce a spus BYD despre încărcarea în România
O relatare publicată de HotNews pe 31 octombrie adaugă declarații despre intenția BYD de a finanța dezvoltarea infrastructurii de încărcare din fonduri proprii. Stella Li nu a precizat o valoare exactă și nici un interval clar pentru investiții. Potrivit aceleiași relatări, amplasamentele urmărite cu prioritate includ autostrăzi și alte zone cu trafic intens.
Prin urmare, trebuie deosebită intenția de investiție în încărcare de explorarea unei cooperări industriale. Niciuna dintre aceste declarații nu poate fi prezentată drept inaugurarea unei rețele românești funcționale. Informațiile citate nu oferă o listă completă de adrese, date de deschidere și tarife locale pe care un șofer să le poată folosi pentru planificarea unei călătorii.
Cinci minute de încărcare, în anumite condiții
BYD explică tehnologia în documentația sa oficială Flash Charging publicată în august 2026 pentru piața britanică. Constructorul declară o încărcare de la 10% la 70% în cinci minute și de la 10% la 97% în nouă minute, pentru automobile compatibile cu această performanță. Pentru temperatura de −30°C, compania indică 12 minute de la 20% la 97%.
Sunt intervale diferite de încărcare, care nu trebuie confundate între ele. Cele nouă minute nu reprezintă o promisiune de încărcare de la zero la 100%, iar valoarea pentru frig pornește de la 20%. Sunt performanțe comunicate de producător pentru combinația sa de baterie și stație, nu rezultate măsurate într-un test independent al CautiMasina.ro în România.
Puterea maximă indicată în documentație este de până la 1.500 kW printr-un conector. BYD precizează că stația are două conexiuni și că, atunci când încarcă simultan două automobile, fiecare poate primi până la 1.000 kW. Această specificație descrie echipamentul; nu înseamnă că fiecare mașină conectată va accepta puterea respectivă pe întreaga durată a opririi.
De ce contează bateria mașinii
Potrivit BYD, vitezele promovate depind de a doua generație Blade Battery. În documentația britanică, DENZA Z9 GT este numit primul automobil pregătit pentru piața respectivă care poate beneficia de asemenea performanțe. Această mențiune nu confirmă o dată de comercializare sau o echipare identică în România.
Stațiile sunt prezentate drept compatibile și cu automobile ale altor mărci echipate cu CCS2. Tot BYD explică însă că limita devine capacitatea mașinii de a primi energie. Un automobil cumpărat deja nu dobândește încărcare în cinci minute prin simpla conectare la un terminal Flash Charging. Cumpărătorul trebuie să verifice specificația exactă a versiunii sale, inclusiv puterea de încărcare în curent continuu și intervalul pentru care este măsurat timpul declarat.
Cum evită stația o cerere permanentă de 1.500 kW din rețea
Instalația folosește baterii de stocare la amplasament. În configurația descrisă de BYD pentru Regatul Unit, sunt două module de câte 185 kWh, în total 370 kWh pentru fiecare încărcător. În funcție de infrastructura locală și de trafic, stocarea poate prelua energie din rețea la aproximativ 100–560 kW.
Energia acumulată permite transferul către automobil la o putere mai mare decât cea preluată în acel moment din rețea. Pentru proiectele românești, aceasta este o explicație a principiului tehnic, nu o confirmare că toate amplasamentele vor avea aceeași configurație. Racordarea, spațiul pentru stocare și organizarea accesului rămân elemente de stabilit pentru fiecare stație.
Furnizorii români și proiectele BYD din Ungaria
Interesul pentru componente trebuie privit în contextul activităților europene deja anunțate. La 15 mai 2025, BYD a comunicat că își va amplasa sediul european la Budapesta și că acesta va fi însoțit de un centru de cercetare și dezvoltare. Comunicatul numea și fabrica de autobuze din Komárom, facilitățile din Fót și Páty și proiectul de automobile din Szeged.
Planul pentru Budapesta includea cooperare cu cel puțin trei universități, proiecte de electrificare și tehnologii inteligente, precum și colaborări cu furnizori și întreprinderi locale din Ungaria. Aceste angajamente au o geografie precisă. Ele explică felul în care BYD își descrie localizarea europeană, dar nu trebuie transferate României ca investiții aprobate aici.
Pentru o firmă românească de componente, discuția cu BYD poate viza operațiuni aflate în altă țară. A furniza unei uzine europene și a găzdui o uzină sunt două tipuri de participare industrială cu cerințe diferite. Declarațiile de la București nu identifică un contract românesc de furnizare semnat, volume comandate sau termene de livrare.
Ce poate verifica acum un cumpărător
Oferta oficială BYD România cuprinde automobile electrice și modele hibride plug-in, între care DOLPHIN SURF, ATTO 2, SEALION 7 și SEAL U DM-i. Prezența lor în gamă nu constituie o confirmare generală a compatibilității cu performanțele Flash Charging prezentate pentru Blade Battery 2.0.
Pentru folosirea viitoarei infrastructuri, informațiile utile vor fi adresa stației, accesul public, puterea disponibilă pentru modelul concret și tariful pe kWh. Documentația britanică enumeră plata cu cardul, aplicația, identificarea automată și roamingul RFID, însă condițiile britanice nu stabilesc automat serviciile românești. Anunțurile locale privind amplasamentele și deschiderea lor vor permite evaluarea utilității rețelei pe traseele din România.
