Mercedes oprește investițiile noi în Germania și analizează închiderea unor fabrici

Mercedes-Benz a suspendat toate investițiile viitoare în unitățile sale din Germania și va analiza mai concret închiderea unor fabrici dacă nu ajunge la un acord cu reprezentanții angajaților privind reducerea costurilor. Decizia a fost comunicată intern la 12 noiembrie 2026. Compania nu a oprit producția curentă, nu a anunțat fabrici care se închid și nu a prezentat un calendar de disponibilizări.

Michael Schiebe, membrul conducerii responsabil de producție, a spus într-un interviu publicat pe intranetul Mercedes că boardul a decis în comun să oprească toate investițiile suplimentare în amplasamentele germane. Britta Seeger, responsabilă de resurse umane, a afirmat că firma vrea să evite închiderile, dar trebuie să studieze această opțiune mai detaliat deoarece negocierile nu au produs încă o soluție.

Ce înseamnă înghețarea investițiilor

Formularea se referă la investiții viitoare în fabricile din Germania. Nu înseamnă că liniile de asamblare din Sindelfingen, Bremen sau Rastatt au fost oprite și nici că toate proiectele aprobate anterior sunt automat anulate. Mercedes nu a publicat o listă a lucrărilor înghețate, valoarea lor ori tratamentul contractelor deja semnate.

Consecința imediată este una de planificare. O fabrică are nevoie de capital pentru noi modele, roboți, prese, software industrial, baterii și adaptarea liniilor. Dacă un amplasament nu primește următorul produs sau modernizarea necesară, volumul său poate scădea după încheierea ciclului actual. De aceea, sindicatul consideră investițiile și alocarea modelelor la fel de importante precum garanțiile formale privind locurile de muncă.

Anunțul funcționează și ca presiune în negociere. Conducerea leagă reluarea investițiilor de o reducere a costurilor în Germania. Consiliul general al angajaților și IG Metall spun că sunt gata să discute soluții, dar resping închiderile și cer companiei să prezinte planuri obligatorii pentru produse și capital.

Două tipuri de fabrici sunt menționate, fără nume

Schiebe avertizase în septembrie că, dacă nu se obțin economii, Mercedes ar putea închide o uzină germană de asamblare și una de propulsie. Compania nu le-a identificat. Mesajul din noiembrie face scenariul mai explicit, dar nu îl transformă într-o decizie.

Rețeaua oficială arată de ce orice listă de „fabrici condamnate” ar fi prematură. Mercedes are în Germania uzine de automobile la Bremen, Rastatt și Sindelfingen; unități pentru propulsie și componente la Affalterbach, Berlin, Hamburg, Kamenz și Untertürkheim, plus operațiuni MDC Power la Kölleda și Arnstadt. Divizia de utilitare are fabrici la Düsseldorf și Ludwigsfelde. Compania nu a spus din care grup ar putea proveni cele două amplasamente analizate.

Situațiile sunt diferite. Bremen produce GLC, inclusiv varianta electrică, alături de modele termice și hibride. Sindelfingen construiește automobile din clasele superioare și găzduiește Factory 56, iar Rastatt este un centru pentru modelele compacte. Fabricile de propulsie furnizează motoare, transmisii, axe electrice, baterii sau alte componente. Nu există o bază factuală pentru a selecta acum una dintre ele drept țintă sigură.

Disputa privind programul și salariile

Mercedes cere o creștere a productivității și a discutat trecerea de la 35 la 40 de ore de lucru pe săptămână fără o majorare proporțională a salariului. Conducerea analizează și reduceri ale plăților speciale, participării la rezultat, indemnizațiilor de concediu și primelor de Crăciun. Pentru IG Metall, săptămâna de 35 de ore este o limită importantă.

Schiebe susține că o oră de producție în Germania poate costa uneori de până la cinci ori mai mult decât în fabrici din Europa de Est. Aceasta este afirmația conducerii; compania nu a publicat în mesajul prezentat o defalcare care să permită compararea salariului, contribuțiilor, energiei, utilizării echipamentelor și productivității pe fiecare uzină.

În paralel au loc negocieri salariale pentru industria metalurgică și electrică, unde IG Metall cere o creștere de 5%. Seeger consideră solicitarea incompatibilă cu actualul nivel al costurilor. Negocierile de ramură și discuția internă Mercedes sunt legate, dar nu sunt același proces.

Ce arată cifrele Mercedes din 2026

Rezultatele trimestrului al treilea explică presiunea, dar descriu o companie care încă are profit. Veniturile grupului au fost de 30,7 miliarde de euro, față de 32,1 miliarde în trimestrul comparabil din 2025. EBIT-ul raportat a ajuns la 1,77 miliarde de euro, iar profitul net la 1,52 miliarde. EBIT-ul ajustat al grupului a scăzut cu 15%, la 1,78 miliarde de euro.

Mercedes-Benz Cars a avut o marjă ajustată de 2,5%. Vânzările globale de autoturisme au coborât cu 8%, la 407.232 de unități, în principal din cauza pieței chineze. În afara Chinei, compania a raportat creștere în Europa și SUA; în Germania, vânzările trimestriale au urcat cu 13%. Problema nu este deci o prăbușire uniformă pe fiecare piață.

Compania spune că investițiile în echipamente plus cheltuielile de cercetare și dezvoltare ale diviziei auto au scăzut cu 11% în primele nouă luni, după vârful programului de lansări din 2025. Costurile fixe au fost reduse cu aproximativ 25% din 2019, iar din decembrie 2026 va fi redeschis un program voluntar de plecări pentru funcțiile indirecte din Germania.

Planul industrial era deja orientat spre costuri mai mici

În strategia publicată în februarie, Mercedes stabilise o capacitate de aproximativ 900.000 de mașini pentru fabricile germane, în timp ce uzina Kecskemét din Ungaria poate ajunge la 400.000. Capacitatea globală urma să fie ajustată la circa 2,2 milioane de unități până în 2028.

Ținta oficială este reducerea cu 10% a costului de producție pe vehicul din 2027 față de 2024, prin utilizarea mai bună a echipamentelor, automatizare, inteligență artificială, energie și logistică mai ieftine. Investițiile și cercetarea au atins un vârf în 2025 și erau deja programate să scadă în 2026. Blocarea anunțată acum este însă mai specifică și folosită direct în negocierile pentru amplasamentele germane.

Garanția locurilor de muncă nu garantează fiecare fabrică

Raportul consiliului general al angajaților descrie acordul „Zukunftssicherung 2035”, care exclude concedierile din motive operaționale până la sfârșitul lui 2034. Protecția oferă angajaților o poziție importantă, dar nu reprezintă singură o garanție că fiecare unitate va primi modele și investiții sau că structura rețelei va rămâne identică.

Închiderea unei fabrici ar necesita negocieri privind transferuri, plecări voluntare, reconversie și planuri sociale. Mercedes nu a explicat cum ar împăca scenariul prezentat cu acordurile existente. Din acest motiv, efectul asupra numărului de posturi nu poate fi calculat acum.

Legătura cu România

Mercedes are operațiuni de componente la Sebeș și Cugir. Uzina din Sebeș produce unități electrice pentru noul GLC construit la Bremen, după cum arată comunicatul oficial despre lansarea producției. Înghețarea investițiilor germane nu anunță o mutare în România și nu confirmă proiecte noi la Sebeș sau Cugir.

Totuși, lanțul este interdependent. O eventuală schimbare a volumului la Bremen poate modifica cererea pentru componente românești, iar mutarea unui produs în altă țară poate redirecționa logistica. Până la o decizie privind modele și uzine, acesta rămâne un scenariu industrial, nu un efect confirmat asupra angajaților din România.

Imagine oficială Mercedes-Benz Group: caroserii pe linia automatizată a fabricii Bremen, preluată de pe pagina oficială despre producția GLC, convertită în WebP pentru utilizare editorială. Drepturile rămân Mercedes-Benz Group.

Surse

• Mercedes-Benz Group — rezultatele trimestrului al treilea din 2026
• Mercedes-Benz Group — strategia industrială și capacitatea de producție
• Mercedes-Benz Group — rețeaua globală de producție
• Mercedes-Benz Group — producția GLC electric la Bremen
• IG Metall Baden-Württemberg — poziția din 13 noiembrie 2026
• Consiliul general Mercedes-Benz — raportul și acordul Zukunftssicherung 2035