JCB Hydromax a stabilit un record de viteză pe hidrogen: 653,909 km/h
25 august 2026 · 4 min de citire
JCB Hydromax la Bonneville Salt Flats. Sursa foto: JCB
JCB Hydromax a stabilit un record de viteză pe hidrogen: 653,909 km/h
Prototipul JCB Hydromax a parcurs kilometrul și mila lansate de la Bonneville Salt Flats cu o viteză medie de 653,909 km/h, stabilind un record mondial provizoriu FIA pentru un vehicul cu motor cu ardere internă alimentat cu hidrogen.
Încercarea a avut loc la 11 august 2026, în statul american Utah. La volan s-a aflat Andy Green, fost pilot al Royal Air Force și omul care deține și recordul absolut de viteză pe uscat, de 1.227,985 km/h, obținut în 1997 cu ThrustSSC.
Rezultatul Hydromax nu este viteza maximă atinsă într-o singură trecere. Regulamentul FIA cere două parcurgeri în direcții opuse, iar recordul este media lor. Prototipul a înregistrat 644,740 km/h la prima trecere și 663,267 km/h la a doua. Media calculată a fost de 653,909 km/h.
Două motoare JCB, 1.600 CP în total
Hydromax are o lungime de aproximativ 9,75 metri și folosește două motoare cu combustie internă alimentate cu hidrogen gazos. Unul antrenează puntea față, iar celălalt puntea spate. Puterea combinată ajunge la aproximativ 1.600 CP.
Motoarele pornesc de la unitatea JCB dezvoltată pentru utilaje de construcții, însă configurația de record este profund modificată. Compania britanică de inginerie Ricardo a crescut puterea unui motor de la aproximativ 74 CP la 800 CP și i-a redus masa cu 100 kg. Pentru a coborî centrul de greutate și profilul mașinii, cele două motoare funcționează montate pe lateral.
Ricardo a construit manual șase unități pentru teste și pentru încercarea de record. Prodrive a răspuns de integrarea vehiculului și de operațiunile de la Bonneville, iar dezvoltarea întregului proiect a durat puțin peste 15 luni.
Recordul precedent data din 2004
FIA indică drept reper anterior pentru un motor cu ardere pe hidrogen viteza de 298,5 km/h, stabilită în 2004 de prototipul BMW H2R. Hydromax a depășit și recordul JCB Dieselmax din 2006, de 563,4 km/h, stabilit pe același traseu și tot cu Andy Green la volan.
FIA a supravegheat verificarea tehnică, procedurile de siguranță și cronometrarea împreună cu Automobile Competition Committee of the United States. Rezultatul este prezentat drept record mondial provizoriu, urmând procedura de ratificare a Comisiei FIA pentru recorduri de viteză pe uscat.
Hydromax nu a urmărit recordul absolut. Acesta rămâne la ThrustSSC, vehicul propulsat de două motoare turboreactoare, care a depășit bariera sunetului în deșertul Black Rock din Nevada.
Nu este o mașină cu pilă de combustie
Expresia „mașină pe hidrogen” poate descrie două tehnologii diferite. Modelele precum Toyota Mirai sau Hyundai Nexo folosesc o pilă de combustie pentru a transforma hidrogenul în electricitate, apoi pun în mișcare roțile cu un motor electric.
JCB Hydromax arde hidrogenul direct în cilindri. Principiul de bază rămâne cel al unui motor cu combustie internă: aerul și combustibilul sunt introduse în cameră, amestecul este aprins, iar presiunea rezultată pune pistoanele în mișcare.
Această soluție păstrează o parte din arhitectura și experiența industrială acumulate pentru motoarele termice. În același timp, are nevoie de rezervoare de înaltă presiune, de sisteme speciale de alimentare și de control atent al arderii.
Ce dovedește recordul și ce nu dovedește
Rezultatul arată că un motor alimentat cu hidrogen poate funcționa la sarcină extremă și poate susține puterea necesară unui record de viteză. Datele adunate sunt relevante în primul rând pentru programul JCB destinat utilajelor grele, unde timpii mici de realimentare și funcționarea îndelungată contează mai mult decât într-un autoturism folosit pentru navetă.
Recordul nu rezolvă însă problemele care limitează răspândirea hidrogenului în transportul rutier: producția combustibilului, energia necesară comprimării sau lichefierii, transportul, costul rezervoarelor și numărul redus de stații.
Nici formula „emisii zero” nu trebuie extinsă automat la întregul sistem. Arderea hidrogenului nu produce dioxid de carbon din combustibil, dar temperaturile ridicate pot duce la formarea oxizilor de azot. Impactul climatic total depinde și de modul în care a fost produs hidrogenul. Dacă electricitatea folosită provine din surse cu emisii ridicate, bilanțul nu este același cu al hidrogenului obținut folosind energie regenerabilă.
Pentru autoturismele din România, Hydromax nu schimbă oferta disponibilă și nici infrastructura de alimentare. Este un laborator de viteză construit pentru o categorie FIA foarte precisă, nu un prototip de mașină de serie. Valoarea sa tehnică stă în funcționarea motoarelor și a sistemului de stocare în condiții extreme, nu într-o demonstrație că hidrogenul a devenit deja o alternativă practică pentru șoferii obișnuiți.
Întrebări frecvente
Care este recordul JCB Hydromax?
Media oficială provizorie este de 653,909 km/h, calculată din două treceri în direcții opuse la Bonneville Salt Flats.
Hydromax este electric?
Nu. Folosește două motoare cu combustie internă care ard hidrogen gazos, cu o putere combinată de aproximativ 1.600 CP.
Recordul este deja definitiv?
FIA îl prezintă drept record mondial provizoriu, supus ratificării de către comisia responsabilă pentru recordurile de viteză pe uscat.
Poate tehnologia fi folosită pe mașini de serie?
Tehnic, hidrogenul poate alimenta motoare cu ardere internă, dar Hydromax este un prototip specializat. JCB urmărește în principal aplicații pentru utilaje grele, nu a anunțat un autoturism derivat din proiect.
