Jim Farley avertizează că Europa a pierdut deja cursa în fața mărcilor chinezești
30 septembrie 2026 · 6min de citire · Redacția CautiMasina.ro
Jim Farley, directorul general al Ford, consideră că Europa a reacționat prea târziu la ascensiunea producătorilor auto chinezi. La Automotive News Congress, pe 29 septembrie, Farley a spus că „ușa” Europei s-a închis deja în fața mărcilor chinezești, după ce acestea au câștigat teren pe piață. În opinia lui, Statele Unite încă au posibilitatea de a alege cum vor gestiona accesul acestor companii.
Declarația nu a fost formulată ca o cerere pentru interzicerea imediată a mașinilor chinezești în SUA. Farley a vorbit despre nevoia unei decizii deliberate și despre riscul ca industria americană să fie luată prin surprindere dacă tarifele și barierele comerciale se schimbă. În același timp, Ford își construiește propria strategie prin investiții în vehicule electrice accesibile și prin parteneriate externe, inclusiv cu Geely în Spania.
Europa, exemplul folosit de Farley
Potrivit relatării Motor1, Farley a descris experiența europeană ca pe un avertisment. Mărcile chinezești au pornit de la o prezență redusă pe piața europeană, dar au crescut constant începând din 2020. În prezent, branduri precum BYD, Geely și alte companii chinezești concurează în special în segmentul automobilelor electrice, unde prețul, viteza de dezvoltare și dotările software au devenit criterii importante.
Farley nu a susținut că toate aceste mărci sunt identice și nici că au câștigat deja piața europeană în totalitate. Ideea lui este că producătorii tradiționali și autoritățile au avut prea mult timp la dispoziție pentru a răspunde, iar avantajul de cost și de ritm acumulat de companiile chinezești este acum mai greu de recuperat.
Contextul european include și decizii de politică comercială. Uniunea Europeană a introdus taxe suplimentare pentru anumite automobile electrice produse în China după investigația începută în 2023. Aceste măsuri au fost contestate de partea chineză și nu elimină competiția. Un producător poate răspunde prin uzine locale, asamblare în Europa sau parteneriate cu firme europene, nu doar prin exporturi directe.
Exact această evoluție apare în planurile Ford. Compania nu privește China doar ca pe un competitor îndepărtat, ci și ca pe o sursă de presiune asupra costurilor, software-ului și organizării producției. În Europa, Ford spune că are nevoie de parteneri și de o structură industrială care să permită lansarea unor modele cu costuri mai mici.
Parteneriatul Ford-Geely din Valencia
Ford și Geely au anunțat în iulie 2026 un acord pentru înființarea unei societăți mixte la uzina Ford din Valencia, Spania. Acordul este încă dependent de aprobările de reglementare. Dacă va fi aprobat, societatea mixtă ar urma să înceapă operațiunile în prima jumătate a anului 2027, iar primele automobile noi ar trebui să iasă de pe linia de producție în 2028.
Planul include modele Ford și Geely pentru piața europeană. Ford spune că la Valencia vor fi construite un crossover multi-energie, un nou membru al familiei Bronco și două SUV-uri electrice Geely. Producția actualului Ford Kuga este prevăzută să continue. Uzina are o capacitate potențială de aproximativ 500.000 de automobile pe an, iar Ford ar urma să dețină 66% din entitatea comună, Geely 34%.
Pentru Ford, parteneriatul nu reprezintă o cedare completă a dezvoltării produselor. Compania spune că noul crossover va fi desenat de Ford și dezvoltat împreună cu Geely, păstrând caracteristici de dinamică și identitate Ford. Pentru Geely, uzina oferă o bază de producție în Europa și un mod de a apropia modelele de clienți, regulile și furnizorii europeni.
Parteneriatul are și o dimensiune istorică. Ford a vândut Volvo Cars către Geely în 2010, iar compania americană spune că a urmărit ulterior relansarea mărcii suedeze sub proprietatea chineză. În comunicarea oficială, Ford descrie relația cu Geely ca una bazată pe încredere și respect, dar motivul economic este clar: utilizarea mai eficientă a fabricii și reducerea costurilor pe automobil.
Ford pregătește și un răspuns construit în SUA
Farley nu se bazează doar pe parteneriate. Ford dezvoltă platforma Universal EV pentru o familie de automobile electrice mai accesibile și definite prin software. Primul produs este un pick-up electric de dimensiuni medii, cu patru uși, care urmează să fie asamblat la uzina Louisville din Kentucky începând din 2027.
Ford investește aproximativ 5 miliarde de dolari în platformă, procesul de producție și bateriile asociate. Compania spune că proiectul creează sau asigură aproape 4.000 de locuri de muncă în Kentucky și Michigan. Bateriile prismatice LFP fără cobalt și nichel sunt parte din planul de reducere a costurilor și de simplificare a producției.
Modelul a primit numele Ford Fathom. Ford nu a publicat încă toate datele necesare pentru o comparație completă cu modelele chinezești: autonomie oficială pentru toate versiunile, putere, capacitate de tractare, preț final și calendarul livrărilor în fiecare piață. Compania indică însă o producție destinată SUA și exporturilor, cu lansare în 2027.
Platforma Universal EV nu este doar un șasiu nou. Ford descrie un sistem de producție care împarte asamblarea în subansambluri și reduce numărul de piese. Scopul este scăderea timpului de producție și a costului total, astfel încât un vehicul electric să poată fi vândut la un preț mai apropiat de cel al unei mașini cu motor termic. Aceasta este una dintre zonele în care Ford încearcă să răspundă direct avantajului de cost atribuit producătorilor chinezi.
De ce SUA nu are aceeași situație ca Europa
În Statele Unite, automobilele electrice construite în China se lovesc deja de tarife și de reguli privind bateriile și componentele chinezești. Motor1 menționează și dezbaterile politice privind investițiile chineze în industria auto americană. Farley nu a susținut că barierele existente trebuie eliminate imediat, ci că SUA ar trebui să își analizeze opțiunile înainte ca situația să devină imposibil de controlat.
Un acces mai larg al mărcilor chinezești ar putea aduce prețuri mai mici și presiune asupra producătorilor americani. În același timp, ar ridica probleme legate de date, software, lanțuri de aprovizionare, subvenții și capacitatea de producție locală. O interdicție totală ar proteja producătorii existenți, dar ar reduce și presiunea competitivă asupra prețurilor și tehnologiei. Farley pare să pledeze pentru o evaluare a acestor compromisuri, nu pentru un răspuns simplu.
Ford însuși ilustrează această contradicție. În Europa, compania se asociază cu Geely pentru a folosi mai eficient o fabrică și pentru a lansa produse mai repede. În SUA, Ford investește în o platformă proprie și într-o uzină americană. Cele două abordări nu se exclud, dar arată că un producător tradițional trebuie să concureze simultan prin tehnologie proprie, costuri și colaborări.
Ce înseamnă pentru cumpărătorii europeni
Pentru clienții din Europa, dezbaterea nu se reduce la originea mărcii. Contează unde este construit automobilul, cine controlează software-ul, cum funcționează garanția, ce rețea de service există și cât de repede pot fi furnizate piesele. Un model produs în Spania poate folosi componente și tehnologie din mai multe țări, iar un automobil de marcă europeană poate depinde de furnizori asiatici.
Parteneriatul Ford-Geely nu a anunțat încă prețurile modelelor care vor fi construite la Valencia. Nu există nici confirmarea că fiecare model va fi vândut în România sau că va avea aceeași echipare în toate țările. Pentru moment, sunt confirmate structura parteneriatului, tipurile generale de vehicule și calendarul de producție planificat, nu lista finală pentru fiecare piață.
Declarația lui Jim Farley este, în esență, o descriere a unei schimbări de ritm. Ford recunoaște presiunea venită din China, dar încearcă să o transforme într-un plan cu două direcții: colaborare acolo unde costurile și viteza contează și dezvoltare internă acolo unde compania vrea să păstreze controlul asupra produsului. Dacă acest plan va fi suficient, va depinde de prețurile reale, de calitatea automobilelor și de reacția cumpărătorilor, nu doar de declarațiile executive.
