Mașinile autonome creează șoferi distrași, nepregătiți să preia controlul
Vehiculele semi-autonome, deși reprezintă viitorul mobilității, generează un decalaj periculos între așteptările șoferilor și realitatea tehnologică actuală. Un studiu recent realizat de Universitatea din Nottingham a analizat comportamentul participanților aflați la volanul unui simulator de mașină autonomă de nivel 3 SAE (Society of Automotive Engineers). Rezultatele au scos la iveală o realitate surprinzătoare: lipsa stimulării constante a șoferilor, care nu mai trebuie să furnizeze aceleași intrări de control, duce la pierderea atenției și a interesului.
Conform scalei SAE, un vehicul autonom de nivel 3 este descris ca fiind "condiționat automatizat". Acest lucru înseamnă că, în anumite situații precum ambuteiaje sau deplasarea pe autostrăzi, automobilul poate prelua complet controlul, cu puțin sau deloc input din partea șoferului. Cu toate acestea, șoferul trebuie să rămână pregătit să preia controlul atunci când este necesar.
Această tranziție între modurile automat și manual reprezintă o provocare semnificativă. Studiul de la Nottingham a observat că, în primele 10 secunde după reluarea conducerii manuale, performanța șoferilor a fost, în general, slabă în cazul tuturor participanților. Aceștia au accelerat și frânat brusc, iar traiectoria pe calea de rulare a fost sinuoasă.
În timpul perioadelor în care mașina conducea automat, participanții la studiu s-au angajat în activități distractive precum conversații cu pasagerii, navigarea pe telefoane mobile, vizionarea de videoclipuri și chiar jocuri online. Unii participanți au ratat mai multe indicații și schimbări de direcție pe traseul prestabilit, fiind complet absorbiți de aceste distrageri.
Deși pasagerii erau conștienți de potențialul distragerii pe care îl reprezentau pentru șoferi, recunoscând că aceștia dețin, în ultimă instanță, controlul vehiculului, acest lucru nu a fost suficient pentru a preveni pierderea atenției șoferilor.
Aceste distrageri au avut un impact semnificativ asupra capacității șoferilor de a prelua controlul în mod eficient atunci când sistemul autonom a solicitat intervenția umană. Cercetătorii au remarcat accelerări și frânări bruște, precum și dificultăți în menținerea traiectoriei corecte pe calea de rulare.
Profesorul David R. Large de la Universitatea din Nottingham a subliniat faptul că, deși pasagerii sunt adesea considerați o sursă de distragere în mașinile conduse manual, "studiul a evidențiat distragerea pe care pasagerii continuă să o provoace în interiorul acestor vehicule, dar și valoarea pe care o pot oferi".
Directorul RAC Foundation, Steve Gooding, a solicitat ingineri auto să "dezvolte sisteme care să recunoască modul în care oamenii, cu toate defectele și imperfecțiunile lor, sunt susceptibili să reacționeze în lumea reală, cu toate distragerile sale".
Gooding a continuat: "Ironia este că, în timp ce mașinile complet autonome urmăresc să elimine inputul uman, vehiculele semi-autonome vor continua să ceară oamenilor un anumit control. Din nefericire, acest studiu arată că procesul de transfer între om și mașină este departe de a fi lin și rapid, ridicând întrebări serioase dacă acest tip de tehnologie intermediară va deveni vreodată obișnuită, și mai mult, sigură."
Pentru a aborda aceste provocări, inginerii auto trebuie să dezvolte sisteme inteligente capabile să monitorizeze în mod activ nivelul de atenție al șoferului și să intervină atunci când acesta devine distras. Aceste sisteme ar putea folosi camere pentru a urmări direcția privirii șoferului, senzori pentru a detecta activitatea pe dispozitive mobile și alte metode pentru a evalua starea de concentrare.
În cazul în care sunt detectate niveluri ridicate de distragere, sistemul ar putea emite avertismente sonore sau vizuale pentru a readuce atenția șoferului la drum. În cazuri extreme, vehiculul ar putea chiar să intre în modul de siguranță și să se oprească într-o manieră controlată.
Pe lângă dezvoltarea sistemelor inteligente, este esențială și instruirea adecvată a șoferilor cu privire la utilizarea corectă a sistemelor autonome. Aceștia trebuie să înțeleagă limitările tehnologiei actuale și să rămână concentrați pe drum, chiar și atunci când vehiculul conduce automat.
Programele de instruire ar putea include simulări interactive care să ilustreze pericolele distragerilor și importanța preluării rapide a controlului atunci când este necesar. De asemenea, ar putea fi furnizate instrucțiuni detaliate cu privire la modul de utilizare corectă a sistemelor autonome și la situațiile în care șoferul trebuie să rămână pregătit să intervină.
Pe măsură ce tehnologia vehiculelor autonome continuă să evolueze, vor apărea și provocări etice și de siguranță semnificative. De exemplu, cum vor gestiona aceste sisteme situațiile în care trebuie să aleagă între două riscuri, precum lovirea unui pieton sau a unui obstacol?
De asemenea, există preocupări legate de securitatea cibernetică a acestor vehicule și posibilitatea ca ele să fie compromise de hackeri malițioși. Producătorii auto trebuie să acorde o atenție deosebită securității sistemelor lor pentru a proteja viața șoferilor și a pietonilor.
În final, tranziția către vehiculele autonome nu va fi una simplă sau liniară. Va fi necesară o abordare echilibrată, care să combine avantajele tehnologiei autonome cu controlul și supravegherea umană atentă.
Sistemele autonome trebuie să fie suficient de inteligente pentru a detecta distragerile șoferilor și a interveni în mod corespunzător, în timp ce șoferii trebuie să fie instruiți să rămână concentrați și pregătiți să preia controlul atunci când este necesar.
Doar prin colaborarea strânsă între inginerii auto, legiuitori și șoferi, vom putea naviga în siguranță către un viitor al mobilității în care autonomia și controlul uman coexistă în armonie, oferind o experiență de conducere sigură și eficientă pentru toți participanții la trafic.
