Trump ar accepta fabrici auto chinezești în SUA. Importurile rămân însă blocate

Foto: Daniel Torok / Casa Albă. Donald Trump, Bill Ford Jr. și Corey Williams în uzina Ford River Rouge din Dearborn, Michigan, la 13 ianuarie 2026.

Președintele american Donald Trump spune că ar accepta intrarea constructorilor auto chinezi în Statele Unite, cu o condiție importantă: mașinile să fie produse local, iar fabricile să angajeze muncitori americani. Declarația indică o posibilă cale de acces pentru companii precum BYD sau Geely, dar nu reprezintă o modificare a legislației și nici aprobarea unei investiții concrete.

„Dacă China ar vrea să vină și să deschidă aici o fabrică pentru mașinile sale, aș fi de acord”, a declarat Trump în emisiunea The Ingraham Angle, difuzată de Fox News la 11 septembrie. Președintele a invocat exemplul constructorilor japonezi care produc de mult timp în SUA și a insistat asupra locurilor de muncă locale.

Trump a precizat, în același interviu, că nu dorește ca producătorii chinezi să construiască automobile în Mexic pentru a le exporta apoi în Statele Unite. Mesajul este compatibil cu politica sa industrială: accesul la piața americană ar urma să fie legat de producție și angajări pe teritoriul SUA.

Declarația nu deschide imediat piața americană

În acest moment, un automobil electric importat din China este supus în SUA unui tarif suplimentar de 100%, introdus în 2024 prin măsurile comerciale din Secțiunea 301. Taxa a făcut practic neviabilă vânzarea în volume mari a electricelor chinezești pe piața americană.

Construirea unei uzine în SUA ar evita problema tarifului aplicat mașinilor importate, însă nu ar rezolva automat toate obstacolele. Departamentul Comerțului a adoptat reguli separate pentru vehiculele conectate, motivate de riscurile privind accesul la date, controlul de la distanță și infrastructura critică.

Începând cu anul de model 2027, producătorii aflați sub proprietatea, controlul sau jurisdicția Chinei ori Rusiei nu pot vinde în SUA vehicule conectate care intră sub incidența regulii. Sunt restricționate și anumite programe informatice provenite din aceste țări. Limitările pentru componentele hardware de conectivitate se aplică mai târziu, în principal din anul de model 2030.

Regulamentul include proceduri de autorizare și conformitate, dar simpla asamblare a automobilului într-un stat american nu înlătură criteriile legate de proprietatea companiei, software și lanțul de furnizori. De aceea, o eventuală fabrică BYD, Geely sau Chery ar avea nevoie de o structură acceptată de autoritățile federale și de o arhitectură tehnică adaptată cerințelor americane.

O posibilă formulă: parteneriat controlat de o companie americană

Ford și reprezentanți ai administrației Trump au discutat anterior, la nivel preliminar, despre o formulă prin care constructorii chinezi ar putea produce în America împreună cu grupuri locale. Varianta relatată în februarie presupunea un parteneriat în care compania americană să păstreze controlul, iar tehnologia și profiturile să fie împărțite.

Nu există însă un acord public, un program federal sau o listă de constructori aprobați. Declarația lui Trump nu confirmă nici o fabrică nouă și nici data la care o marcă auto din China ar putea începe vânzările în SUA.

Un asemenea parteneriat ar trebui să răspundă simultan mai multor cerințe: producție locală, locuri de muncă pentru americani, control asupra datelor generate de mașină, eliminarea componentelor interzise și respectarea regulilor de siguranță. Omologarea obișnuită pentru circulație rămâne, la rândul său, obligatorie.

Constructorii americani cer bariere mai dure

Deschiderea exprimată de Trump contrastează cu poziția unei părți importante a industriei auto americane și a Congresului. Alliance for Automotive Innovation, organizație care reprezintă producători precum General Motors, Ford, Toyota, Volkswagen, Hyundai, Honda și Stellantis, a cerut adoptarea rapidă a unei legi care să blocheze vehiculele chinezești.

În Senat a fost prezentat Connected Vehicle Security Act of 2026, un proiect care ar extinde și ar transforma în lege restricțiile pentru automobile și componente conectate din China. Proiectul nu trebuie confundat cu o măsură deja intrată în vigoare: el trebuie aprobat de Congres și promulgat pentru a produce efecte juridice.

Tensiunea se vede și în poziția Departamentului Transporturilor. La 8 septembrie, secretarul Sean Duffy a cerut Ford să reducă legăturile cu China și a criticat atât acordul de licențiere cu producătorul de baterii CATL, cât și discuțiile de colaborare cu Geely. În acest context, transformarea declarației prezidențiale într-o politică aplicabilă ar necesita clarificări importante în interiorul administrației.

Ce ar câștiga SUA din producția locală

Pentru administrația americană, avantajul unei uzine locale ar fi crearea de locuri de muncă și atragerea investițiilor fără a redeschide piața pentru importuri ieftine. Constructorii chinezi ar aduce experiență în producția de baterii, vehicule electrice accesibile și dezvoltarea rapidă a modelelor.

Pentru companiile din China, producția americană ar fi o cale mai realistă decât exportul direct. Totuși, costurile cu forța de muncă, construcția uzinei și furnizorii locali ar reduce diferența de preț față de mărcile deja prezente în SUA. Mașinile nu ar putea fi vândute automat la aceleași prețuri ca pe piața chineză.

Mai există și problema timpului. Alegerea amplasamentului, obținerea autorizațiilor, construirea fabricii și formarea rețelei comerciale durează de regulă câțiva ani. Chiar dacă Washingtonul ar defini rapid o cale legală, efectul în showroom-uri nu ar fi imediat.

Ce înseamnă pentru Europa și România

Declarația nu produce nicio schimbare directă pe piața din România. Reglementările europene, taxele vamale și omologarea UE sunt independente de politica Statelor Unite, iar mărcile chinezești își continuă aici extinderea prin importuri și proiecte de producție europene.

Semnalul de la Washington este însă relevant pentru direcția industriei: marile piețe condiționează tot mai des accesul de producția locală, securitatea software și originea componentelor. Pentru constructorii chinezi, o uzină amplasată aproape de clienți poate deveni mai importantă decât avantajul de cost al exportului din China.

Deocamdată, concluzia rămâne limitată la declarația lui Trump: președintele este dispus să accepte fabrici chinezești care angajează americani. Importurile de automobile electrice din China rămân împovărate de tariful de 100%, iar regulile pentru vehicule conectate continuă să reprezinte o barieră separată.

Surse: Reuters – declarația lui Donald Trump despre producția auto chineză în SUA, USTR – tarifele din Secțiunea 301 pentru vehicule electrice și baterii, Bureau of Industry and Security – regula pentru vehicule conectate, Departamentul Transporturilor al SUA – poziția privind relațiile Ford cu firme chineze, Motor1 – contextul declarației și al accesului pe piața americană