România are cel mai mare procent de mașini de peste 20 de ani din UE: ce arată datele Eurostat
3 octombrie 2026 · 6min de citire · Redacția CautiMasina.ro
Imagine ilustrativă generată pentru un articol de analiză despre vechimea parcului auto. Nu reprezintă o statistică oficială sau un service anume.
România are cel mai mare procent de mașini de peste 20 de ani din UE: ce arată datele Eurostat
România apare în cea mai recentă sinteză Eurostat despre autoturismele din Uniunea Europeană cu un indicator greu de ignorat: 39,1% dintre mașinile de pasageri înmatriculate la final de 2025 aveau cel puțin 20 de ani. Este cea mai mare pondere din UE, înaintea Finlandei, unde Eurostat indică 36,3%, și a Poloniei, cu 35,1% pentru datele disponibile pe 2024.
Pentru cumpărătorul român de mașini rulate, cifra nu spune că orice mașină veche trebuie evitată. Spune însă că piața locală are un risc structural: multe oferte pornesc de la automobile ajunse la o vârstă la care istoricul, coroziunea, reparațiile vechi și piesele de siguranță cântăresc mai mult decât dotările din anunț.
Parcul crește, dar se și îmbătrânește
Eurostat notează că numărul de autoturisme înregistrate în UE a trecut de 260 de milioane în 2025, cu 6,5% peste nivelul din 2020. În aceeași perioadă, România a avut cea mai mare creștere a parcului dintre statele membre: 21% între decembrie 2020 și decembrie 2025.
Această creștere nu înseamnă automat înnoire. Un parc poate deveni mai mare prin importuri rulate și păstrarea mașinilor vechi în circulație. De aceea, indicatorul de vârstă este mai util decât simplul număr de vehicule. Dacă aproape patru din zece autoturisme trec de pragul de 20 de ani, piața second-hand are o bază foarte largă de mașini aflate deja în zona în care întreținerea amânată devine scumpă.
ACEA, în raportul „Vehicles on European roads 2026”, a estimat pentru 2024 un parc de 256 de milioane de autoturisme în UE și a arătat că mașinile încărcabile electric au urcat de la 3% la 3,7% din parc. Diferența dintre fluxul de mașini noi și masa de vehicule aflate deja pe șosele rămâne mare: schimbarea se vede repede în vânzările noi, dar lent în parcul total.
De ce contează pragul de 20 de ani
La 20 de ani, discuția nu mai este doar despre marca sau motorul „fiabil”. Contează dacă mașina a avut ITP-uri trecute corect, dacă kilometrajul are logică, dacă structura nu a fost reparată prost, dacă airbagurile, centurile și sistemele de frânare au fost întreținute și dacă piesele critice sunt încă disponibile la costuri rezonabile.
O mașină fabricată în 2005 poate fi într-o stare mai bună decât una din 2013 exploatată dur, dar cumpărătorul nu poate afla asta dintr-o fotografie făcută în parcare. Pentru această categorie de vârstă, inspecția pe elevator, diagnoza, verificarea VIN și documentele de service devin parte din prețul real al achiziției.
Registrul Auto Român le recomandă cumpărătorilor de vehicule utilizate să verifice existența cărții de identitate a vehiculului, certificatul de autenticitate atunci când este cazul și concordanța datelor din documente cu cele din actele de vânzare-cumpărare. Pentru mașinile deja înmatriculate în România, verificarea ITP și istoricul disponibil prin instrumentele RAR pot completa evaluarea tehnică, dar nu înlocuiesc o inspecție fizică.
Dieselul rămâne puternic în parcul existent
Datele Eurostat mai arată o diferență importantă între mașinile noi și cele aflate deja pe șosele. În 2025, România era printre statele în care autoturismele diesel încă depășeau benzina în parcul total, cu o pondere indicată de Eurostat la 51% pentru diesel, alături de Irlanda și Spania.
În înmatriculările noi, imaginea este mai nuanțată. Eurostat spune că, în 2025, România a trecut de pragul de 20% pentru mașini noi cu propulsii alternative, cu 20,2%. Tot în România, numărul de mașini hibride noi a depășit separat numărul de mașini noi pe benzină pură, diesel pur sau alte propulsii alternative, în clasificarea Eurostat.
Pentru un cumpărător, concluzia nu este că dieselul a dispărut sau că hibridul este automat alegerea corectă. Concluzia este că piața nouă și parcul existent se mișcă în ritmuri diferite. Poți avea oferte tot mai multe de hibride și electrice noi, dar parcul din care se alimentează piața second-hand rămâne încă dominat de mașini termice vechi.
Mașinile grele devin mai comune
Eurostat notează și creșterea ponderii autoturismelor cu masa proprie de cel puțin 1.500 kg. Între 2015 și 2025, România a avut o creștere de 18 puncte procentuale în această categorie, aceeași evoluție ca Estonia și mai mică doar decât Latvia și Danemarca în setul menționat.
Explicația nu ține de un singur factor. SUV-urile sunt mai populare, mașinile electrice au baterii grele, iar cerințele de siguranță și confort adaugă structură, sisteme și echipamente. Pentru cumpărător, greutatea se vede ulterior în anvelope, frâne, suspensie și consum. Un SUV rulat poate părea o afacere bună la cumpărare, dar trebuie comparat și prin costurile de întreținere, nu doar prin poziția la volan.
CautiMasina a explicat recent diferența dintre AWD și 4WD, iar aceeași logică se aplică aici: o mașină mai mare sau cu tracțiune mai complexă nu rezolvă prin ea însăși problemele de aderență, frânare și întreținere.
Ce verifici diferit când piața este atât de veche
Prima întrebare nu este „câți kilometri are?”, ci dacă kilometrii, uzura și documentele spun aceeași poveste. Un rulaj mic la o mașină de 18-20 de ani trebuie verificat mai atent, nu acceptat ca avantaj automat.
A doua întrebare este despre structură. Caută urme de reparații la lonjeroane, praguri, podea, aripi, stâlpi, suporturi de suspensie și zona portbagajului. La mașinile vechi, rugina și reparațiile făcute ieftin pot costa mai mult decât motorul.
A treia întrebare ține de siguranță. Airbagurile, centurile, ABS-ul, ESP-ul, frânele, anvelopele și farurile nu sunt accesorii. O mașină veche cu dotări multe, dar cu martori aprinși sau sisteme dezactivate, poate fi mai riscantă decât una mai simplă și întreținută corect.
Ultima întrebare este financiară: cât plătești în primul an după cumpărare? Include revizia mare, distribuția dacă nu are dovadă, lichidele, frânele, anvelopele, bateria, eventualele scurgeri, geometria și reparațiile necesare pentru ITP. Prețul din anunț este doar începutul calculului.
De ce datele trebuie citite cu prudență
Eurostat precizează că statisticile provin din registre naționale și că metodologia de colectare nu este armonizată complet la nivel european. În unele registre pot rămâne vehicule foarte vechi fără semne clare de utilizare curentă, cum ar fi ITP sau asigurare activă.
Această precizare nu anulează problema României, dar o pune în context. Procentul de 39,1% nu trebuie citit ca numărul exact de mașini care circulă zilnic. Trebuie citit ca un semnal despre structura parcului înmatriculat și despre presiunea pe piața de rulate: există multă ofertă veche, iar cumpărătorul trebuie să fie mai atent decât într-o piață cu flotă mai tânără.
Pentru 2026, lecția practică este simplă. În România, o mașină rulată bună nu se alege după vârstă mică pe hârtie, dotări multe sau promisiuni despre consum. Se alege după documente coerente, stare tehnică verificată și cost total realist. Datele Eurostat arată de ce această disciplină nu este o precauție teoretică, ci o nevoie de piață.
