România are cea mai mare pondere din UE a călătoriilor terestre. Ce înseamnă, de fapt, procentul de 94%
21 noiembrie 2026 · 5 min de citire · Redacția CautiMasina.ro Adaugă ca sursă preferată
în Google News

România a înregistrat în 2025 cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a călătoriilor făcute pe uscat, potrivit datelor publicate de Eurostat la 19 noiembrie 2026. Procentul de 94% este spectaculos, dar are nevoie de o explicație precisă: el nu arată că 94% dintre români merg zilnic cu mașina și nici că autoturismul a reprezentat 94% din deplasări. Indicatorul privește călătoriile cu cel puțin o înnoptare, iar categoria „terestru” include mașina, trenul, autobuzul și autocarul.
În interiorul totalului raportat pentru rezidenții României, mașina a fost modul principal de transport pentru aproximativ 71,3% dintre călătorii. Autobuzele și autocarele au avut circa 13,6%, iar trenul aproximativ 8,9%. Împreună, aceste moduri ajung la ponderea de 94% atribuită transportului terestru. Diferența rămasă aparține în principal avionului și, într-o măsură mult mai mică, transportului pe apă.
România, înaintea Sloveniei, Bulgariei și Cehiei
Eurostat arată că rezidenții Uniunii Europene au făcut 1,2 miliarde de călătorii în 2025. La nivelul UE, 81,4% dintre acestea au fost realizate pe uscat, 17,2% cu avionul și 1,4% pe apă. Mașinile au reprezentat 63,3% din toate călătoriile, trenurile 13,3%, iar autobuzele și autocarele 3,8%.
Cu o pondere terestră de 94%, România s-a situat peste Slovenia, unde indicatorul a fost de 90,4%, Bulgaria, cu 89%, și Cehia, cu 88,9%. Clasamentul descrie structura mijloacelor folosite de rezidenții fiecărei țări, nu volumul absolut al traficului și nici calitatea infrastructurii. O țară cu puțini locuitori poate avea o pondere mare fără să genereze mai multe călătorii decât una mare.
Din setul de date Eurostat rezultă pentru România aproximativ 21,6 milioane de călătorii eligibile. Circa 20,3 milioane au avut drept mod principal un mijloc terestru, dintre care aproximativ 15,4 milioane au fost făcute în principal cu mașina. Valorile sunt estimări statistice și pot apărea mici diferențe la calcularea ponderilor din cauza rotunjirii.
Ce numără Eurostat și ce rămâne în afara statisticii
Definiția este esențială pentru a interpreta corect rezultatul. Eurostat include călătoriile personale sau profesionale ale rezidenților cu vârsta de cel puțin 15 ani, dacă au presupus minimum o noapte petrecută în afara mediului obișnuit. Prin urmare, naveta la serviciu, drumul zilnic la școală, cumpărăturile, vizitele de o zi și majoritatea deplasărilor urbane nu intră în acest indicator.
Statistica numără călătorii, nu persoane unice. Același om poate apărea de mai multe ori dacă a făcut mai multe călătorii în cursul anului. Datele nu spun nici ce procent dintre gospodării deține o mașină și nici cât de des este folosit autoturismul într-o săptămână obișnuită.
Mai există o nuanță importantă. Pentru o călătorie în care au fost utilizate mai multe mijloace, Eurostat înregistrează drept mod principal mijlocul cu care s-a parcurs cea mai lungă distanță până la destinația principală. Dacă cineva a mers cu mașina până la aeroport și apoi a zburat, călătoria va fi clasificată la transport aerian. Dacă a condus cea mai mare parte a traseului și a folosit un feribot pentru o porțiune mai scurtă, mașina poate rămâne modul principal.
De ce 71,3% nu este același lucru cu distanța parcursă
Ponderile sunt calculate după numărul călătoriilor, indiferent de lungimea lor. O excursie cu mașina de 150 km și un zbor de 2.000 km contează fiecare ca o singură călătorie. Din acest motiv, rezultatul nu poate fi transformat într-o concluzie despre numărul total de kilometri parcurși, consumul de carburant sau emisiile asociate.
Acesta este și motivul pentru care indicatorul nu trebuie amestecat cu statisticile privind transportul de pasageri exprimat în pasager-kilometri. Acestea răspund unei alte întrebări: câtă distanță a fost parcursă prin fiecare mod de transport. În analiza călătoriilor turistice, Eurostat răspunde la întrebarea „care a fost mijlocul principal al fiecărei călătorii cu înnoptare?”.
Totodată, ponderea de 71,3% a mașinii în România este peste media UE de 63,3%, însă diferența cea mai mare apare la autobuze și autocare: 13,6% în România, față de 3,8% în ansamblul Uniunii. Trenul are situația inversă, cu aproximativ 8,9% pentru rezidenții români, sub media europeană de 13,3%. Așadar, recordul transportului terestru nu este explicat doar de autoturism.
Ce putem deduce despre alegerile de călătorie ale românilor
Datele confirmă că șoseaua are un rol central pentru călătoriile cu înnoptare ale rezidenților României. Mașina oferă acces direct la destinații rurale, montane sau litorale, iar autobuzele și autocarele au o contribuție mult mai mare decât media UE. Totuși, setul de date nu identifică motivele pentru aceste alegeri. El nu măsoară separat prețul biletelor, frecvența trenurilor, starea drumurilor, veniturile ori preferințele personale.
Ar fi tentant să citim procentul de 94% ca pe un verdict despre infrastructura României, dar o asemenea explicație ar depăși ceea ce demonstrează datele. Structura destinațiilor, distanțele, geografia, legăturile internaționale și disponibilitatea rutelor aeriene pot influența rezultatul. Pentru a stabili cât cântărește fiecare factor sunt necesare alte statistici și o analiză separată.
Pentru șoferi, concluzia practică este mai modestă, dar relevantă: în segmentul călătoriilor care includ cel puțin o noapte, automobilul rămâne opțiunea principală pentru rezidenții români. Pentru autorități și operatori, cifrele arată și dimensiunea rolului pe care îl joacă transportul colectiv rutier, precum și distanța dintre utilizarea trenului în România și media UE.
Un record real, dar mai îngust decât sugerează titlurile
România este într-adevăr pe primul loc în UE, însă la un indicator bine delimitat: ponderea călătoriilor cu înnoptare al căror mod principal a fost terestru. Nu este un clasament al numărului de kilometri conduși, al traficului cotidian sau al dependenței populației de automobil.
Formularea corectă păstrează două cifre distincte. Transportul terestru a reprezentat 94% din călătoriile eligibile ale rezidenților români, iar mașina aproximativ 71,3% din total. Restul ponderii terestre a venit în principal din autobuze, autocare și trenuri. Această distincție nu micșorează importanța automobilului, ci face statistica utilă și comparabilă.
Fotografie: „Road in Romania”, realizată de rob Stoeltje, licență CC BY 2.0, via Wikimedia Commons. Imagine redimensionată și convertită în format WebP.

