Un proiect de lege din SUA poate afecta Mercedes-Benz din cauza acționarilor chinezi

5 octombrie 2026 · 5min de citire · Redacția CautiMasina.ro

Un proiect de lege aflat în dezbaterea Senatului Statelor Unite ar putea afecta Mercedes-Benz, deși ținta declarată este limitarea vehiculelor, componentelor și programelor software asociate Chinei și altor state considerate adversare. Motivul este pragul de 15% prevăzut pentru participația sau controlul exercitat de entități din aceste țări. Grupuri chineze, între care Geely și Beijing Automotive, dețin împreună aproape 20% din Mercedes-Benz, potrivit informațiilor citate în dezbaterea legislativă.

Mercedes produce SUV-uri în Alabama pentru piețe din întreaga lume și are o fabrică de autoutilitare în Carolina de Sud. De aceea, o interdicție aplicată producătorului nu ar viza doar mașini importate din China. În forma discutată, efectele s-ar putea extinde la un constructor german care are fabrici americane, dar și acționari chinezi.

Ce prevede proiectul de lege

Textul publicat de Government Publishing Office este versiunea raportată în Senat a „Connected Vehicle Security Act of 2026”. Documentul propune interzicerea, începând cu 1 ianuarie 2027, a importului, producției, vânzării, revânzării sau introducerii în comerțul interstatal american a unor vehicule conectate dacă acestea provin dintr-un stat acoperit de lege sau dacă producătorul este controlat peste anumite limite de entități dintr-un astfel de stat.

Lista statelor acoperite include China, Rusia, Iran și Coreea de Nord. În text, un vehicul conectat este definit în linii mari ca un vehicul destinat drumurilor publice care poate comunica prin rețele celulare, satelit, Wi-Fi, comunicații dedicate sau alte conexiuni wireless. Definiția contează deoarece nu se referă doar la automobile electrice sau autonome. Ea poate cuprinde orice mașină modernă cu sisteme de conectivitate.

Proiectul prevede un prag de peste 15% pentru participația la capital, drepturile de vot, reprezentarea în consiliu sau alte indicii de control exercitate de entități organizate într-un stat acoperit. Această formulare este mai largă decât o simplă interdicție pentru mărcile chinezești. Ea poate include un constructor dintr-o țară aliată dacă acționariatul sau controlul indirect depășește pragul.

De ce apare Mercedes-Benz în centrul disputei

Motor1 a relatat că participațiile Geely și Beijing Automotive ajung împreună la aproape 20% din Mercedes-Benz. În același timp, compania germană are o prezență industrială veche în Statele Unite. Fabrica din Tuscaloosa, Alabama, produce SUV-uri Mercedes pentru mai multe piețe, iar compania operează și o uzină de autoutilitare în Carolina de Sud.

Aceste două realități explică de ce cazul Mercedes a devenit testul cel mai vizibil pentru proiect. Legiuitorii vor să limiteze accesul Chinei la datele și tehnologiile mașinilor conectate, însă o regulă bazată pe acționariat nu separă automat un constructor german de investitorii săi chinezi. În lipsa unei excepții, Mercedes ar putea fi obligat să demonstreze că participațiile respective nu înseamnă control efectiv sau să își modifice structura de proprietate.

Ola Källenius, directorul general al Mercedes-Benz, a respins ideea că acționarii chinezi ar acționa coordonat cu Beijingul prin companie. El a descris participațiile drept financiare și pasive și a spus că reprezentanții respectivi nu fac parte din consiliul de administrație. Aceasta este poziția companiei, nu o concluzie juridică privind forma finală a legii.

Prag de 15% sau excepții pentru constructorii existenți

Mercedes-Benz face lobby pentru ridicarea pragului de la 15% la 25%. O asemenea modificare ar permite companiei să păstreze structura actuală a acționariatului, dacă restul condițiilor ar rămâne neschimbate. Senatorul Bernie Moreno, unul dintre principalii susținători ai proiectului, a sugerat și posibilitatea unor derogări care să permită funcționarea companiei în perioada în care autoritățile verifică respectarea regulilor.

Nu toți senatorii susțin soluția derogărilor. Rand Paul a avertizat că pragul poate afecta Mercedes-Benz, Aston Martin și Lotus, mărci care nu sunt constructori chinezi, dar au legături de proprietate sau investiții cu grupuri din China. Disputa arată diferența dintre obiectivul politic al proiectului și formularea sa tehnică: prima țintește influența Chinei în industria auto, în timp ce a doua poate acoperi situații de acționariat indirect.

Potrivit articolului Motor1, votul final a fost împins pentru luna noiembrie, după revenirea Senatului din pauză. Dacă textul ar fi adoptat în forma actuală, Mercedes ar avea până în 2030 pentru a-și aduce structura de proprietate în acord cu cerințele. Termenul și efectele exacte depind însă de versiunea care ar trece de ambele camere și ar fi promulgată.

Software-ul și hardware-ul au termene diferite

Proiectul nu se limitează la proprietatea constructorilor. Pentru software-ul acoperit, interdicțiile ar începe în 2027. Pentru hardware-ul sistemelor de conectivitate, data propusă este 1 ianuarie 2030. Textul include și măsuri împotriva redenumirii, rebrandingului sau restructurării făcute pentru a ocoli interdicțiile.

În paralel, Departamentul Comerțului din SUA are deja o regulă finală privind tehnologiile vehiculelor conectate. Bureau of Industry and Security a anunțat că software-ul și hardware-ul cu legături suficiente cu China sau Rusia pot prezenta riscuri pentru datele personale, infrastructura critică și controlul de la distanță al vehiculelor. Regula existentă se aplică software-ului pentru vehiculele din anul-model 2027 și hardware-ului pentru anul-model 2030, cu proceduri de autorizare și declarații de conformitate.

Diferența este că regulamentul administrativ și proiectul de lege nu au exact aceeași logică. Regula BIS se concentrează pe tehnologie și pe legătura furnizorului cu China sau Rusia. Proiectul din Senat adaugă un test explicit pentru participația și controlul exercitat asupra producătorului și extinde lista statelor la Iran și Coreea de Nord.

Ce înseamnă pentru cumpărătorii americani

În forma actuală, proiectul nu produce imediat o interdicție pentru Mercedes-Benz sau pentru modelele deja vândute în Statele Unite. El este încă supus negocierilor, iar pragul de 15% și posibilele derogări nu sunt definitive. Nici nu este clar dacă versiunea finală va păstra termenul din 2030 pentru modificarea acționariatului.

Pentru cumpărători, impactul direct ar apărea numai după adoptarea și aplicarea legii. În acel moment, anumite modele noi ar putea necesita certificări suplimentare, iar vehiculele cu software sau hardware acoperit ar putea fi excluse de la import și vânzare. Proiectul prevede autorizări atunci când Departamentul Comerțului stabilește, pe baza unei evaluări scrise, că tranzacția nu creează un risc nejustificat de extragere a datelor sau de manipulare de la distanță.

Prin urmare, cazul Mercedes-Benz rămâne unul politic și juridic în desfășurare. Faptele confirmate sunt existența proiectului, pragul propus de 15%, prezența unor participații chineze în acționariatul Mercedes și amânarea votului. Nu este confirmată o interdicție pentru companie, iar forma finală a legii nu este încă stabilită.