Eticheta UE a anvelopelor: cum citești clasele A–E, zgomotul și simbolurile de iarnă
20 noiembrie 2026 · 7 min de citire · Redacția CautiMasina.ro Adaugă ca sursă preferată
în Google News

Eticheta europeană a unei anvelope răspunde la trei întrebări precise: câtă rezistență opune la rulare, cum se comportă la frânarea pe ud în testul standardizat și cât zgomot produce în exterior. Nu spune, de una singură, care produs este „cel mai bun”, cât va dura sau cum se va comporta pe uscat, la acvaplanare ori după mai multe sezoane de uzură.
Raportul publicat de Comisia Europeană la 24 iunie 2026 arată că 94% dintre respondenții studiului său consideră relevantă informația despre aderența pe ud. Aproximativ 80% dintre consumatorii și cumpărătorii profesioniști care au consultat eticheta au spus că aceasta i-a ajutat să aleagă anvelope mai eficiente sau mai sigure. Același raport avertizează însă că durata de viață nu apare încă pe etichetă, iar supravegherea declarațiilor tehnice rămâne dificilă.
Pentru cumpărătorul din România, eticheta este un instrument de triere, nu verdictul final. Comparația corectă începe cu două anvelope de aceeași dimensiune, același indice de sarcină și aceeași categorie de viteză, apoi continuă cu clasele de pe etichetă, anotimpul, testele independente relevante și prețul total pentru patru bucăți.
Ce înseamnă clasa A–E pentru consum
Scala colorată de la A la E din partea stângă măsoară eficiența energetică prin coeficientul de rezistență la rulare. O anvelopă din clasa A pierde mai puțină energie prin deformare decât una dintr-o clasă inferioară, în condițiile testului. La o mașină termică, diferența poate influența consumul de carburant; la una electrică, poate influența consumul de energie și autonomia.
Litera nu este o promisiune de consum în litri la 100 km sau de autonomie în kilometri. Rezultatul real depinde și de mașină, presiune, temperatură, viteză, sarcină, geometria roților și stilul de condus. Regulamentul european cere chiar furnizorilor să explice că economia reală depinde puternic de comportamentul șoferului și de verificarea regulată a presiunii.
Clasele nici nu se compară mecanic între toate categoriile. Regulamentul folosește praguri diferite pentru C1, C2 și C3 — anvelope destinate, în linii mari, autoturismelor, vehiculelor comerciale ușoare și vehiculelor grele. Pentru cumpărarea unui set de autoturism contează produsul C1 în dimensiunea exactă cerută de automobil, nu o literă văzută pe altă variantă din aceeași gamă comercială.
Evaluarea Comisiei estimează că rezistența medie la rulare a noilor tipuri C1 introduse după 2021 s-a îmbunătățit cu 5,1% față de scenariul fără efectele analizate ale politicii. Este o tendință a pieței, nu un procent de economie garantat pentru fiecare șofer care trece de la o clasă la alta.
Aderența pe ud este un test de frânare, nu un calificativ universal
Scala albastră A–E indică aderența pe ud. Clasa este calculată dintr-un indice obținut prin procedura prevăzută de Regulamentul ONU nr. 117, prin compararea anvelopei cu o anvelopă standard de referință. Pentru anvelopele de autoturism, o literă mai bună înseamnă performanță mai bună la frânarea pe ud în condițiile testului.
Această clasă merită privită înaintea unei diferențe mici de zgomot exterior atunci când siguranța pe ploaie este prioritară. Nu trebuie însă extinsă la situații pe care eticheta nu le notează: manevrabilitate pe uscat, rezistență la acvaplanare, comportament pe zăpadă, stabilitate la schimbări rapide de direcție sau performanța după uzură.
Raportul Comisiei estimează o îmbunătățire medie de aproximativ 2,4% a aderenței pe ud față de scenariul său de referință pentru anvelopele C1 introduse după reforma etichetei. Documentul spune că acest progres se traduce în distanțe de frânare mai scurte pe ud la nivelul tendinței analizate. Nu oferă o distanță universală în metri pentru orice mașină, viteză și produs.
O anvelopă poate avea A la rezistența la rulare și B la aderența pe ud, iar alta C și A. Nu există o formulă oficială care să transforme cele două litere într-o singură notă. Alegerea depinde de utilizare, dar compromisul nu mai este obligatoriu în toate cazurile: Comisia notează că în 2025 existau producători cu anvelope clasificate A la toate cele trei criterii afișate.
Valoarea în decibeli măsoară zgomotul din exterior
Eticheta arată o clasă de zgomot A–C și o valoare în dB. Este zgomotul de rulare măsurat în exterior, conform procedurii standardizate. Nu este o măsurare a confortului acustic din habitaclu.
Două anvelope cu aceeași valoare declarată pot fi percepute diferit în interiorul a două automobile, deoarece antifonarea, suspensia, jantele, tipul asfaltului și frecvența sunetului se schimbă. Valoarea rămâne utilă pentru impactul asupra mediului sonor și pentru comparația standardizată, dar nu înlocuiește un test de confort pe modelul de mașină folosit.
Decibelul este o unitate logaritmică, astfel că diferența numerică nu se citește ca un procent simplu. Pentru cumpărător, soluția prudentă este să compare clasa și valoarea declarată între produse echivalente, fără să transforme 1–2 dB într-o predicție exactă despre liniștea din cabină.
Ce spun simbolurile pentru zăpadă și gheață
Pictograma cu munte cu trei vârfuri și fulg de zăpadă, cunoscută ca 3PMSF, apare pentru o anvelopă care îndeplinește cerința minimă de aderență în condiții severe de zăpadă din Regulamentul ONU nr. 117. Simbolul nu este doar un desen comercial: presupune un test standardizat în raport cu o anvelopă de referință.
Pictograma separată pentru gheață se aplică anvelopelor C1 concepute pentru condiții severe, precum carosabil acoperit de gheață și zăpadă compactată. Regulamentul european avertizează că o asemenea anvelopă poate avea performanțe suboptime pe ud, la temperaturi mai ridicate, inclusiv în privința manevrabilității și uzurii. Nu este, așadar, o alegere automat mai bună pentru o iarnă obișnuită din toate regiunile României.
Eticheta UE și regula juridică românească nu sunt același lucru. Registrul Auto Român precizează că, pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, criteriul național este marcajul M+S, M.S. sau M&S. Articolul CautiMasina despre diferența dintre M+S și 3PMSF pe un drum de iarnă prin Europa explică de ce aceeași anvelopă poate fi tratată diferit de la o țară la alta.
Codul QR duce la fișa produsului, nu la un test independent
Eticheta actuală include un cod QR către înregistrarea produsului în EPREL, registrul european pentru etichetare energetică. Acolo pot fi verificate identificatorul tipului de anvelopă, dimensiunea, indicii de sarcină și viteză, clasele declarate și fișa de informare a produsului. Comisia raporta aproape 230.000 de tipuri de anvelope înregistrate până în 2025, dintre care 81% erau C1.
Scanarea codului este utilă mai ales când denumirea comercială apare în multe dimensiuni. O variantă de 16 inci și una de 19 inci din aceeași familie pot avea alte clase. Identificatorul și dimensiunea din EPREL trebuie să corespundă exact produsului oferit, nu doar numelui mare de pe pagina magazinului.
EPREL nu transformă automat datele în rezultate verificate independent pentru fiecare cumpărător. Regulamentul pune obligația declarării parametrilor pe furnizor, iar autoritățile fac controale de piață. Raportul Comisiei descrie costuri de testare de aproximativ 1.000–10.000 € pe unitate, capacitate limitată a laboratoarelor și un număr insuficient de verificări aprofundate. Concluzia practică nu este să ignori eticheta, ci să o folosești împreună cu teste independente și cu documentele produsului.
Ce lipsește de pe etichetă
Durata de viață și abraziunea nu sunt încă afișate. Comisia spune că indicatorul de kilometraj ar fi relevant pentru cumpărători, însă metoda potrivită de măsurare a devenit disponibilă abia recent, iar lucrările tehnice continuă. Prin urmare, eticheta nu permite calcularea costului pe kilometru și nici nu dovedește că o anvelopă mai scumpă va rezista mai mult.
Nu apar nici comportamentul pe uscat, acvaplanarea, confortul interior, rezistența flancului la gropi sau performanța după o anumită uzură. Un test comparativ independent poate acoperi o parte dintre aceste criterii, dar trebuie verificat dacă dimensiunea, sezonul și metodologia sunt relevante pentru produsul cumpărat.
Data fabricației nu este înlocuită de codul QR. DOT-ul se citește pe flancul anvelopei, iar starea fizică se verifică direct: tăieturi, umflături, crăpături, reparații și uzură neuniformă. O etichetă foarte bună nu compensează o dimensiune neomologată, o presiune greșită sau un produs deteriorat.
O ordine utilă de comparație în magazin
Înainte de a pune două etichete una lângă alta, confirmă dimensiunea, indicele de sarcină și categoria de viteză admise pentru mașină. Apoi verifică sezonul și marcajele necesare traseului. Abia după aceea compară aderența pe ud, eficiența energetică și zgomotul exterior.
Scanează codul QR și potrivește identificatorul EPREL cu produsul exact. Caută un test independent pentru aceeași dimensiune sau una apropiată și notează ce criterii nu acoperă eticheta. La final, calculează prețul pentru patru anvelope, montaj, valve, echilibrare și eventualii senzori, nu doar prețul afișat pentru o bucată.
Eticheta UE este valoroasă tocmai fiindcă limitează comparația la parametri măsurați după aceleași reguli. Devine înșelătoare numai dacă o literă este folosită ca verdict despre întregul produs. Clasa A la eficiență nu înseamnă automat cea mai bună frânare, cea mai lungă durată de viață sau cea mai potrivită anvelopă pentru iarna și drumurile pe care le folosești.
Surse
- Comisia Europeană — raportul din 24 iunie 2026 privind aplicarea etichetei pentru anvelope
- EUR-Lex — Regulamentul (UE) 2020/740 privind etichetarea anvelopelor
- UNECE — Regulamentul ONU nr. 117, metodele pentru zgomot, rulare și aderență
- Registrul Auto Român — marcajul M+S și obligația în condiții de iarnă din România





