Contragreutățile adezive sunt montate de regulă în interiorul jantei, unde rămân puțin vizibile. Imagine cu rol ilustrativ.

Ce sunt contragreutățile de pe jante și de ce sunt necesare

Micile bucăți metalice lipite în interiorul jantei sau prinse de marginea ei nu sunt accesorii și nu trebuie îndepărtate pentru că par inestetice. Sunt contragreutăți de echilibrare, montate într-o poziție calculată pentru ca ansamblul format din jantă și anvelopă să se rotească fără vibrații nedorite.

O roată nouă nu este perfect uniformă. Grosimea cauciucului diferă foarte puțin de la un punct la altul, janta are propriile toleranțe de fabricație, iar ventilul adaugă masă într-o anumită zonă. După montarea anvelopei, toate aceste diferențe se cumulează. Câțiva grame amplasați nepotrivit pot deveni sesizabili când viteza de rotație crește.

Cum corectează o greutate dezechilibrul roții

În service, roata este fixată pe un aparat de echilibrat și rotită. Senzorii măsoară forțele produse de distribuția neuniformă a masei, iar aparatul indică atât valoarea corecției, cât și locul în care trebuie aplicată.

Greutatea adăugată compensează zona mai grea a ansamblului. De aceea, poziția ei este la fel de importantă ca masa înscrisă pe segment. Mutarea unei contragreutăți cu câțiva centimetri sau lipirea ei pe alt plan al jantei poate lăsa roata dezechilibrată, chiar dacă numărul total de grame rămâne același.

Există două forme uzuale:

• greutăți cu clemă, fixate pe flanșa jantei; sunt întâlnite frecvent pe jantele din oțel, dar există variante compatibile și cu anumite jante din aliaj;
• greutăți autoadezive, formate din segmente și lipite pe suprafața interioară a jantei; sunt discrete și permit corecția fără a prinde o clemă de marginea finisată a jantei.

Suprafața trebuie curățată înaintea aplicării unei benzi adezive. Praful, grăsimea, umezeala sau coroziunea pot împiedica lipirea corectă, iar segmentul se poate desprinde ulterior.

Echilibrare statică și echilibrare dinamică

Echipamentele moderne urmăresc două tipuri de dezechilibru:

Pentru dezechilibrul dinamic, aparatul poate cere greutăți în două planuri: unul spre interiorul mașinii și unul spre fața exterioară a roții. Hunter Engineering, producător de aparatură pentru service-uri, explică faptul că o echilibrare completă trebuie să controleze atât forța statică, denumită și „hop” sau „shake”, cât și cuplul dinamic care produce oscilația laterală.

Cum se simte o roată dezechilibrată

Semnul întâlnit cel mai des este o vibrație care apare într-un anumit interval de viteză și se modifică odată cu viteza mașinii. Dacă problema este la una dintre roțile din față, vibrația poate fi resimțită mai clar în volan. La puntea spate, șoferul o poate percepe în scaun sau în podea. Aceste indicii ajută orientativ, dar nu stabilesc singure diagnosticul.

O roată care rulează dezechilibrat poate contribui la uzarea neregulată a anvelopei și transmite solicitări repetate către rulmenți, articulații, amortizoare și elementele direcției. Intensitatea depinde de abatere, viteză, dimensiunea roții și caracteristicile suspensiei.

Echilibrarea trebuie verificată după montarea unei anvelope, după o reparație care a presupus demontarea ei de pe jantă și atunci când apare o vibrație dependentă de viteză. O lovitură puternică într-o groapă, deformarea jantei sau observarea unui loc gol și curat unde fusese lipită o greutate justifică aceeași verificare.

Nu există însă un interval universal la care toate mașinile trebuie reechilibrate. Dacă automobilul rulează normal, anvelopele se uzează uniform și producătorul nu prevede altceva, operațiunea se face în funcție de starea ansamblului și de intervențiile asupra roților.

Multe greutăți pe o jantă înseamnă o problemă?

Nu există un număr de segmente care să dovedească automat o defecțiune. O jantă mare și lată poate necesita o corecție diferită de o roată mică, iar masa totală depinde de combinația concretă dintre anvelopă și jantă. Câteva greutăți sunt normale.

Merită cerută o verificare suplimentară dacă o singură roată are nevoie în mod repetat de o corecție mult mai mare decât celelalte sau dacă vibrația rămâne după echilibrare. Printre cauzele posibile se află:

• o jantă îndoită;
• o anvelopă deformată, montată incorect sau cu variații interne mari;
• centrarea greșită a roții pe aparatul de echilibrat;
• depuneri de murdărie pe jantă;
• o nepotrivire între punctele cu abatere maximă ale jantei și anvelopei.

În ultimul caz, anvelopa poate fi rotită pe jantă astfel încât abaterile celor două componente să se compenseze parțial. Procedura, numită uneori match mounting sau force matching, poate reduce atât vibrația, cât și corecția necesară.

Un aparat cu rolă de încărcare poate măsura și variația forței radiale, simulând apăsarea roții pe carosabil. Potrivit Hunter, o asemenea verificare poate identifica surse de vibrație care rămân prezente chiar după ce distribuția masei a fost echilibrată.

Echilibrarea nu este același lucru cu geometria roților

Cele două servicii rezolvă probleme diferite:

• echilibrarea corectează distribuția masei în ansamblul care se rotește;
• geometria reglează unghiurile în care roțile sunt așezate față de caroserie și carosabil.

O mașină care trage într-o parte sau uzează pronunțat o margine a anvelopei poate avea nevoie de verificarea geometriei. O vibrație dependentă de viteză poate indica dezechilibru, dar și o jantă deformată, o anvelopă cu abatere radială, o centrare incorectă pe butuc ori o problemă la suspensie sau transmisie. Niciuna dintre operațiuni nu trebuie prescrisă doar după descrierea făcută de șofer.

Ce faci dacă observi că a căzut o greutate

Nu lipi la întâmplare un segment în locul rămas și nu muta greutățile între roți. Marcajele de adeziv arată unde a fost o piesă, dar nu confirmă valoarea ei și nici faptul că ansamblul nu s-a modificat între timp. Soluția corectă este măsurarea din nou pe aparat.

Până la verificare, evită deplasările rapide dacă vibrația este puternică. Dacă aceasta apare brusc, crește repede sau este însoțită de zgomote, oprirea și inspectarea anvelopei, a prezoanelor și a roții sunt mai importante decât presupunerea că s-a pierdut doar o contragreutate.

Întrebări frecvente

Contragreutățile fac mașina mai grea?

Masa lor este neglijabilă în raport cu masa automobilului. Efectul urmărit nu vine din greutatea totală, ci din amplasarea precisă pe circumferința și lățimea jantei.

Se echilibrează doar roțile din față?

Nu. Toate roțile pot produce vibrații și uzură neregulată. Diferența este că un dezechilibru pe față se transmite adesea mai evident în volan.

O roată echilibrată poate vibra în continuare?

Da. Echilibrul masei nu exclude deformarea jantei, variația radială a anvelopei, centrarea greșită pe butuc sau o defecțiune la suspensie și transmisie. Dacă vibrația persistă, diagnosticul trebuie continuat, nu repetată automat adăugarea de greutăți.

Surse

• Motor1 — explicația rolului contragreutăților de pe roți
• Hunter Engineering — echilibrarea statică și dinamică
• Hunter Engineering — diagnosticarea vibrațiilor prin Road Force